Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche (Templul Ursitelor)
Manastirea rupestra Sinca Veche este situata in localitatea cu acelasi nume, intre Brasov si Fagaras. Lacasul de cult se gaseste la poalele dealului Plesu din Sinca Veche, a fost atestata documentar in secolul al XII-lea si este in intregime sapata in piatra, compusa din: doua biserici, trapeze si bucataria manastirii rupestre.
La 50 de kilometri de Braşov se află o mănăstire săpată în stâncă, ascunsă în mijlocul pădurii, a cărei vechime este estimată la mii de ani şi unde vizitatorii au parte de linişte într-un peisaj unic, încărcat de legende locale atractive.
Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche a devenit o atracţie turistică în ultimii ani, dar şi un loc de pelerinaj şi reculegere. Situată pe Dealul Pleşu, la poalele munţilor din Ţara Făgăraşului, este călcată anual de mii de turişti fascinaţi de legendele, dar şi de frumuseţea locului.
Manastirea rupestra Sinca Veche este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Brasov si imprejurimi, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Băile Perșani
Baile Persani – Brasov este o statiune balneoclimaterica de vara renumita pentru strandul cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice si proprietatile terapeutice ale namolului, testat la un institut specializat din Neuchatel (Elvetia).
Statiunea este situata la o ora de Brasov, intre Fagaras si Brasov. Situata pe DN1 Brasov-Fagaras la Km 45, va pune la dispozitie toate facilitatile de cazare si confort pentru un weekend prelungit dar si pentru cei care tranziteaza Brasovul.
Baile Persani se lauda cu un namol “ca’n Techirghiol” ce ajuta la afectiuni ale aparatului locomotor de natura reumatica, relaxare musculo-articulara, tratament de curatire si tonifiere a epidermei!
Biserica Sf. Mihail și Gavril din Perșani
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Perşani, judeţul Braşov, face parte din salba lăcaşurilor de cult istorice din Ţara Făgăraşului şi mărturiseşte despre hărnicia şi statornicia în credinţă a credincioşilor din această parte a Transilvaniei. Lăcaşul de cult a fost restaurat complet în ultimii ani şi a redevenit o biserică de referinţă pentru comunităţile braşovene.
Mănăstirea Bucium
Manastirea Bucium a fost reinfiintata in anul 1990 pe locul unui mai vechi asezamant monahal atestat in 1737, dar care a fost distrus din ordinul generalului Bukow. Ansamblul cuprinde o biserica in stil bizantin precum si o troita, construita pe locul vechii biserici.
Pictura în mozaic a faţadei bisericii, realizarea unui ansamblu de porţi sculptate la intrarea în curtea mănăstirii, monumentul „Cruce a celor fără de cruce” în cimitirul mănăstirii, sunt doar parte din proiectele în curs de desfăşurare.
O poiana cu nimic deosebit la prima vedere, o biserica construita undeva in partea stinga, chiliile calugarilor si anexele, puse oarecum haotic. Nimic deosebit, nimic special care sa arate ca locul este unul dintre cele mai incarcate de spiritualitate de pe teritoriul României. Pentru ca pamantul de aici, de la Bucium, in Fagaras, este plin de martiri si de moaste.
Nimeni nu stie cat de departe, in timp, se intinde existenta mistica a locului. In vremurile demult apuse aici exista un templu dacic. Arheologii au descoperit aici o serie de oseminte care aveau o vechime de peste 2000 de ani precum si numeroase vase de cult. Oamenii spun chiar ca altarul a fost construit pe locul vechiului altar pagan, in urma unei viziuni pe care a avut-o cel care a initiat proiectul de constructie a manastirii.
Moara cu apă de la Ohaba (Moara cu noroc)
Lângă Șinca Veche, la Ohaba, cea mai veche moara din Țara Făgărașului încă macină. Este o moară de apă care funcționează perfect în ciuda faptului că are mai mult de 130 de ani de activitate. Pietrele morii au fost aduse din Franța, în 1873 și nu au fost niciodată înlocuite.
Pentru turiștii care se abat prin această zonă a Țării Făgărașului, cu destinația Șinca Veche și complexul mănăstirii rupestre, o oprire la Moara de Apă de la Ohaba, completează experiența rusticului, a vieții satului așa cum se mai păstrează, în crâmpeie din vechime.
Valea Strâmbei
Sub numele de Valea Strâmbei este cunoscută zona geografică cuprinsă între Șinca Nouă și Șinca Veche. Denumirea locului a fost inspirată de cursul sinuos al râului Strâmba care străbate întreaga vale.
Frumusețea decorului este un argument suficient pentru a nu ocoli această regiune, care oferă călătorului curios din fire ocazia să descopere specii diverse de floră și faună. Prezența urșilor este un aspect comun când vine vorba de Valea Strâmbei. Îi puteți admira și de la observatorul special amenajat de Ocolul silvic. Deseori valea este destinația preferată a pasionaților de pescuit, care îmbină pecuitul cu plimbările în natură și drumețiile montane.
Pădurile virgine de la Șinca
Valea pârâului Strâmbișoara adăpostește unul din cele mai fascinante temple ale bogatei naturi din țara noastră: pădurea virgină de fag și brad de la Șinca. În 2016, UNESCO i-a recunoscut deosebita valoarea, incluzând-o, alături de alte păduri virgine și cvasivirgine din 7 zone din țara noastră, pe lista patrimoniului natural a lumii.
Vă invităm să vizitați pădurea de pe Valea Strâmbișoara, pădurea în care se află cel mai înalt brad din Europa. Vă invităm să vă bucurați de diversitatea oferită de arborii maiestuoși și de cei ce cresc cu răbdare la umbra acestora, de formele pitorești ale arborilor morți pe picior, de culorile frumoase ale ciupercilor și lichenilor, de foșnetul pădurii netulburate de activitatea omului.
Muzeul de artă populară Gheorghe Radocea din Bucium
In satul Bucium, inginerul Gheorghe Radocea a realizat un valoros muzeu al portului popular. A donat colectia sa de porturi populare si obiecte casnice traditionale. Muzeul etnografic din Bucium se afla intr-o gospodarie taraneasca traditionala, care are cuptor de paine si vechi unelte de prelucrare a inului si canepei. Inginerul Radocea, fiu al satului, a reusit prin stradaniile proprii sa introduca apa curenta in satul Bucium inca din anii ’80. Satul Bucium se afla la 6 km de Sinca Veche, pe drumul judetean 104A Persani-Sambata de Sus care uneste satele aflate la poalele Muntilor Fagaras. La Manastirea „Pacea Lumii” se ajunge din Bucium dupa 4 km de drum neasfaltat.